un cercetator a venit cu o idee originala.idea e simpla.a cautat un musoroi de furnici,a turnat ciment lichid in gauri.cam 10 tone.a durat cam o luna de zile sa se intareasca cimentul.apoi a sapat.vedeti ce a ramas.
luni, 17 mai 2010
vineri, 14 mai 2010
alta mancare de peste.
prima zi cu soare si caldura de cand sunt la londra.da.astazi am reusit sa merg doar acoperit cu o bluza si nu am tremurat de frig.vremea asta imi aduce aminte de casa.de cand sunt aici numai frig a fost.dimineata erau si 3 grade.hmmm,e iarna in mijlocul sezonului de vara.tot astazi am dat si testul CSCS care e ceva legat de protectia munci.asta e inca un avantaj de a gasi de munca.inca nu am un job dar speram sa fie bine.mai e ceva ciudat aici.aici parca nu ai griji.vezi lume relaxata,nu ai griji mai deloc.singurele griji sunt ca sa iti iei mancare,si sa faci curat dupa tine.dar parca nu e stres.nu stiu de ce.e mai relaxata lumea aici.e altfel.atit imi doream cand eram acasa sa ma dau si eu cu autobuzele alea etajate.uite ca acum sunt aproape satul de ele.adica nu ma incanta asa tare.e un mijloc de transport in comun si doar atit.inc anu sunt obisnuit cu rutele lor dar nu e greu.de pierdut nu ma pierd,chiar daca am luat acum cateva zile un autobuz gresit si am mers la mama dracului in nu stiu ce colt de cartier si eram derutat ca nu cunosc zone.dar a fost simplu.am luat acelasi autobuz dar in sens invers si am mers de unde am plecat.si am rezolvat situatia.simplu.cand eram in tara era foarte panicat ca nu am sa ma descurc cu limba sau cu mijloacele de transport in comun.dar cand am vazut care e treaba...relax frate.parca sunt in concediu,si sti de ce?pentru ca nu lucrez inca.dar sincer abia astept zilele in care sa muncesc.astazi poate conving baieti la un tenis de cam in parc.am fost zilele astea si am jucat.da mai.exista parcuri in care au teren de tenis,bascket si alte chesti.chestile astea ma fac sa gandesc ca nu prea imi place romania.aici exista oameni care te sluta si isi cer scuze pentru absolut orce,chiar daca ei au gresit ceva,sau nu neaparat.asta iara am face sa am ganduri negre despre romania.masinile iti dau proritate chiar daca nu esti pe trecere de pietoni.ehhh.nici chiar daca esti pe o autostrada.dar pun pariu ca daca ai vrea sa treci si acolo ai primi proritate,ca pieton ma refer.inca nu sunt obisnuit cu uitatul is stanga si in dreapta cand treci strada.aici e cu uitatul in dreapta si in stanga.dar cu toate astea imi este al dracu de dor de casa.nu mai sunt melancolic dar imi este dor.pana ne mai auzim va doresc tot binele din lume.pa
marți, 4 mai 2010
departe
sunt foarte departe de casa.am ajuns la dracu in praznic in londra.ditamai orasul.oras in care toate masinile si autobusele,si bicicletele si tot ce e pe strada merg invers decat in romania.si e agitatie frate.dar nu asa.mai rau decat crezi.in fine.am fost si la munca azi.am vopsit caramizi si ma duc si maine.si mai vad eu cand si cum.maine am sa am primi bani castigati de mine in alta tara.sper sa mearga treaba.cu munca inca nu e sigura treaba.vad eu ce am sa fac.sper sa iasa bine.ieri am fost prin centru`,am vazut celebrul pod al londrei,am vazut marele bang,am vazut asa zisul ochil al londrei,am fost si pe la palat,am vazut si garzile palatului.am avut emoti sincer sa fiu.dar a fost extrem de placut in ciuda frigului si a ploii.si imi este mega dor de ai mei.nici o saptamana nu a trecut si deja imi este dor de ei.dar asta e.trecem peste.cammulte se intampla aici.parca trece timpul mai greu.intr-o zi faci foarte multe.no va salut ca trag un somn dupa prima zi de munca.
joi, 29 aprilie 2010
dor
imi este dor de:marius de la receptie,de diminetile somnoroase de la artima/carrefour,de nicu si agitatia lui,de racoarea diminetilor cand ajnug acasa de la chef,de drumul spre castel printre acei piersici,de patrupedele de la bloc,acel loc de langa castel la turn,de luna plina,de brutaria de la cumpar paine,de tigarile cumparate de la contrabandisti,de berea rea la gust atunci cand nu am bani,de interfonul de la scara,de diana,de drumul spre chizid,de iesirile de duminica la gratar cu ai mei,de durerile de stomac,de patul meu,stikerele de la mine de pe dulap,pe jaluzeaua care facea din zi noapte,de carjele care ma sustineau cand aveam piciorul rupt,de telecomanda pe care adormeam in pat,de fumatul in bucatarie suit cu curu pe masa privind pe geam,de treptele blocului care ma chinuiau cand eram in carje,de chezu care se imbata si striga la noi "handicapatilor",de semaforul care de cele mai multe ori il prindeam pe culoarea verde,sunetul frigiderului meu care seamana cu sunetul unui elefant,de laura lui chezu,de aruncat gunoiul in ghena,de bricheta mea zipo`,de sunetul castilor in care ascultam muzica,de statul educativ cu shuba la bere,de cunoscut persoane noi,de frigul care ma facea sa tremur,de o ploaie de vara care a udat absolut tot ce aveam pe mine si a sters de pe ghiozdanul meu autograful de la solistul trupei cargo,de oana lui dixi,de covorul moale din camrea mare,de hamburgerul care il mancam rar de la tomas,de dusul facut acasa,de dixi imi este cel mai dor,sunetul de la antivirus cand gasea un virus in pc,de salutat oameni care treceau pe langa mine cu masina si ma claxonau,de statul in in parc la bloc pana dimineata tarziu,de oameni care imi spuneau ca sunt in stare de ebrietate,de intalnirile cu paul de la tg mures,de iesirile in natura,de staul pe iarba in spate la castel,de servirea scarboasa a angajatelor de la diferite magazine,de gustul ciorbelor mancate acasa,de mama si de tata,de painea cu ou facuta de mine dimineata,de ceaiul de menta,de serile in care ieseam in oras cu bani de o bere si ma intorceam acasa dimineata,de chestile spontane,de mers cu cortul la ciulpaz,de pieptanatul pletelor incalcite,de bautul cafelei fara cofeina pe balcon la o tigara,de muzica data tare sa il stresez pe vecinul,de senzatia de foame atunci cand manc pufuleti,de clatitele facute de mine,de gruia,sunetul sirenelor de la salvare/politie/pompieri,de telefonul meu mobil care suna foarte rar.imi este dor de mult,cred ca nu am timp de scris toate astea nici macar in 5 zile.si culmea e ca nici nu imi lipsesc 90% din chestile enumerate mai sus.pe majoritatea am timp sa le mai traiesc cel putin 1 zi.dar asta e.cum spuneam,sunt melancolic baaaa!!!imi cer scuze daca nu am enumerat o persoana care merita sa fie pe aici.cam asa incepe povestea.povestea cui?eu sunt de vina.cred ca o sa imi treaca repede.poate maine sterg tot postul asta ca am trecut de faza asta.dar pana atunci...
miercuri, 28 aprilie 2010
melancolia dracu`
nu am mai bagat de mult pe blog.am fost si eu cu treaba.am lasat lenea deoparte in schimbul unor roluri de figuratie in 2 filme.am fost si am filmat pentru regizorul roman Dan Pita in incinta fostului combinat siderurgic hunedoara (cu cata mandrie am scris asta) unde am avut rolul de a ma plimba in spatele camerelor si sa fumz intruna din tigarile primite de la tipul cu recuzita.in fine.placere sa apari prin spatele actorilor principali sa te plimbi pe acolo.cand apare filmul promit ca il iau de pe net si dau stop la fiecare faza in care apar eu intr-un nenorocit de colt al ecranului si am sa imi invit prieteni sa ma vada.ca doar asa e la moda.cand te gandesti ca Pita face un film de milioane de euro si noi am filmat pentru infirma suma de 30 de lei pe ziua de filmare.dupa ce am tras 2 zile de filmari in combinat cu o ciurda de cocalari(ca doar despre asta era filmul) am obosit si m-am retras.nu stiu ce cautam eu si inca 3 pletosi pe langa o cireada de cocalari.daca aveti rabdare si va mai aduceti aminte peste 2 ani,probabil e gata filmul sa cautati numele "Ceva Bun De La Viata" in regia lui Dan Piata,si cand va uitati la el sa dati stop cadru si sa va uitati dupa mine.ce ditamai figuratia am tras pe acolo.dupa 2 zile de filmat la combinat am maers la alt film,de data asta se trage un documentar nemtesc.nu mai stiu cum dracu ii spune la asta dar asata a fost mai misto.am filmat foarte putin si foarte usor.adica nu prea se avea treaba cu figuratia.a fost cul.am tras si la asta 2 zile de filmare si am ajuns sa bag cate 6/7 cafele pe zi,din lipsa de ocupatie pe platoul de filmare.astia,nemti au fost mai ok.filmul a avut ca decor castelul plin de turisti care se fofilau pe langa noi facand poze.si uite asa a trecut tipul,cam 4 zile plus una de odihna.si asa m-am trezit eu ca mai sunt doar cateva zile pana sa plec.si abia acum rezlizez ca peste 2 zile nu mai sunt aici la nenorocitul asta de comp care mi-a mancat vederea si multe nopti.am petrecut timp pretios cu blogul meu,care sigur ca este cel mai di biest friend.da in pula mea.am sa plec.nici eu nu cred.inca nu realizez cu adevarat ca am sa fac total o alta chestie,o sa fie ceva nou,un nou prag,un nou inceput.e ca si cum ai termina liceul si ai merge la faculta,ai sta la camin ,ai munci cu juma` de norma ca doar esti student.cerd ca senzatia aia e si pentru mine.incepi sa crezi ca poati sa faci ceva si singur.cam 100%singur.sunt melancolic,bag pula.unde ma pui pe mine taran de hunedoara prin aeroport,avion si tot feul de chesti de genul.plec ca un roman adevarat,un rucsac plin de slanina,branza,cascaval si alte chesti tipice romanesti.daca erau acceptate in avion si lichide fi sigur ca aveam si 2/3 litri de palinca dupa mine.sunt melancolic baaaa!!!!.imi este deja dor de fratemio,de maicamea si de taicamio.imi este foarte dor de patrupedele de la bloc.sa dea dracu`,sunt melancolica baaaaaaa!!!o sa imi fie dor de cam mult chesti din tara.si sti ceva?sunt melancolica baaaaaaaaaa!!!lasa ba ca ma intorc eu.si nu asa oricum.am sa ma introc barbat.dar pana atunci ... sunt melancolica ba!trecem si peste.parca ma si vad in aeroport ca dezorientat si derutat.si sti ce mai vreau sa va zic.cu prima ocazie cand am sa mai scriu pe blog dupa ce mai pun la casa mea in alta tara, am sa va scriu cum arata o toaleta de avion.mor de curiozitate.vreau sa fie ca si toaleta de la tren.sa te uiti in closet si sa vezi orasul sub tine.la tren vezi multe lini cum se misca repede.aici vreau sa vad multi nori cum trec repede pe sub avion.deci ramane de relatat faza cu veceu` de avion.am sa va spun daca are hartie igienica de calitate si sapun lichid.ah.si daca nu are usctor de maini e naspa.stiu ca cer cam mult pentru un bilet de avion la o caompanie low cost.dar nu e fensi` daca nu are hartie igienica de calitate si uscator de maini care face zgomot.si era sa uit despre ce dracu am scris atitea randuri pe sunt de Trooper,sunt al dracu de melancolic ba!pula mea.numai sa nu se prabuseasca nenorocitul ala de avion cu o culoare atit de roz-portocalei-mov ce o fi.ca e ca dracu.pana atunci la rivederci si va pup.ca o sa imi fie al dracu de dor de voi.mai ales de cei pe care nu prea ii am eu la suflet.hai pa ca iara ma ia cu melancolie.
Etichete:
Ciudatenia Dracului,
de ce?,
ingramadeala de idei,
Original,
Personal,
Rock
luni, 19 aprilie 2010
am plecat.
joi, 15 aprilie 2010
Pripiat-Cernobal
am auzit de la pritenul meu paul de Pripiat,orasul muncitoresc al centralei nucleare.acest oras a fost fondat in 1970 si la numai 16 ani de viata ai orasului sa dat alarma generala.evacoare toatala.
Atentie, tovarasi! O situatie neobisnuita a survenit la centrala electrica de la Cernobil. Ca masura temporara s-a decis evacuarea cetatenilor din Pripiat.“ Cu acest mesaj au fost intampinati locuitorii orasului in dimineata zilei de 27 aprilie 1986. Militari iesiti ca din pamant, imbracati in costume speciale antichimice, incepusera evacuarea populatiei din Pripiat. Pentru familiile lucratorilor la centrala nucleara de la Cernobil incepuse cosmarul nuclear. O suta de mii de oameni au fost evacuati in primele saptamani dupa accident. Zona de evacuare s-a extins pana la 2.800 km patrati in Ucraina si Belarus. Al doilea val de evacuari a relocat 50.000 persoane in Ucraina si 25.000 in Belarus. S-a instaurat „Zona de excludere de 30 de km „in jurul centralei nucleare. Cei mai multi dintre angajati traiau cu familiile lor in orasul Pripiat, la numai 3 km de Cernobil.
Astazi, oraselul Pripiat in care traiau mii de lucratori ai centralei nucleare este asa de toxic, incat accesul publicului e interzis. Este unul dintre cele mai periculoase locuri de pe pamant. Stationarea in incinte inchise cum ar fi camerele blocurilor sau alte cladiri este interzisa. In aer liber, cele mai periculoase locuri sunt cele acoperite de vegetatie. Asfaltul e mai sigur pentru ca nu a retinut radiatii. Totul in jur a ramas neatins ca in urma cu 20 de ani. Fragmente din viata oamenilor care traiau in Pripiat sunt acoperite incet de vegetatie. Oamenii au lasat in urma fotografiile parintilor si lucrurile stranse intr-o viata. Orasul Pripiat, altadata plin de viata, arata ca un tablou mut, tridimensional. Blocuri de beton, cinematografe, hoteluri, magazine au ramas sa povesteasca despre ce a fost aici. Jucariile copiilor zac imprastiate pe podele alaturi de masti de gaze. Geamurile apartamentelor, balcoanele, puturile lifturilor au ramas deschise de 20 de ani. Copaci si tufisuri s-au ridicat direct din podelele de beton.
Au ramas neatinse pana si rufele intinse pe sfori la uscat sau cutiile de scrisori purtand corespondenta celor plecati in graba. Sloganele epocii comuniste intampina calatorul in tot locul. Orasul se pregatea de sarbatoare. Intai mai muncitoresc 1986. Accesul e restrictionat in tara nimanui, pe o raza de 30 km patrati. Padurea Rosie si Cimitirul orasului sunt zone de radiatie intensa. Rudele celor inmormantati acolo nu-si pot vizita mortii, pentru ca o parte din miezul radioactiv al reactorului a fost ingropat acolo. Sperantele locuitorilor de a se intoarce acasa s-au stins de mult. Oamenii de stiinta cred ca, cel putin 150 de ani, Pripiatul nu va mai putea fi locuit. Sovieticii au reusit sa organizeze un gigantic muzeu in aer liber. Era sovietica in toata splendoarea sa va fi pastrata de radiatii sute de ani in orasul fantomelor Pripiet.
Efectele dezastrului:
O zona de 2.600 de km patrati in jurul reactorului nr. 4 de la Cernobil a fost grav contaminata. Aproape un sfert din suprafata Belarusului a avut de suferit.
Accidentul nuclear a reprezentat un dezastru economic pentru intreaga regiune. Au fost compromise uriase suprafete agricole, in conditiile in care Ucraina poseda 40% din cel mai bun cernoziom de pe glob.
Zona moarta cuprinde sate, drumuri si paduri. In jur de 3.500 de oameni, majoritatea batrani, au refuzat sa paraseasca regiunea periculoasa sau au venit inapoi dupa evacuare. Traiesc in zone unde radiatia depaseste 250 microroentgen/ora. Vegetatia din jurul centralei de la Cernobil a fost taiata si
ingropata la 1 m in pamant. Acolo radiatia depaseste uneori 3.000 de microroentgeni/ora. In apropierea reactorului zac abandonate mii de camioane, elicoptere, echipamente militare folosite in primele zile dupa accident.
Catastrofa a avut efecte benefice pentru natura. Desi solul si vegetatia sunt puternic contaminate, zona a devenit un paradis al animalelor salbatice. In Pripiat ca de altfel in toate zonele afectate de radiatii, natura si-a reintrat in drepturi.
Oamenii de stiinta au constatat ca animalele salbatice prospera in lipsa activitatii umane.
Castori, elani, vulpi, mistreti, berze cenusii, lupi si chiar cai salbatici formeaza o adevarata rezervatie naturala.
In ultimii ani, turistii au manifestat o atractie morbida pentru orasul secret Pripiat. Natura se regenereaza in forta intr-unul dintre cele mai toxice locuri de pe Pamant, pe locul unde varful de lance al stiintei si tehnologiei sovietice a dat gres. Firmele de turism au incercat sa exploateze interesul oamenilor pentru acest „Pompei Modern“, organizand excursii la Pripiat. Pentru 1.200 de hrivne (circa 240 dolari US), turistii puteau vizita orasul Pripiat timp de 2 ore. Cei mai multi dintre ei nu au rezistat mai mult de 15 minute. S-au intors in graba in lumea civilizata. Tacerea mormantala si pustiul radioactiv i-au invins. Apocalipsa nucleara care a frant destine acum 20 de ani a lasat in urma un muzeu in aer liber.
si cam as arata orasul in care timpul a stat in loc:






Atentie, tovarasi! O situatie neobisnuita a survenit la centrala electrica de la Cernobil. Ca masura temporara s-a decis evacuarea cetatenilor din Pripiat.“ Cu acest mesaj au fost intampinati locuitorii orasului in dimineata zilei de 27 aprilie 1986. Militari iesiti ca din pamant, imbracati in costume speciale antichimice, incepusera evacuarea populatiei din Pripiat. Pentru familiile lucratorilor la centrala nucleara de la Cernobil incepuse cosmarul nuclear. O suta de mii de oameni au fost evacuati in primele saptamani dupa accident. Zona de evacuare s-a extins pana la 2.800 km patrati in Ucraina si Belarus. Al doilea val de evacuari a relocat 50.000 persoane in Ucraina si 25.000 in Belarus. S-a instaurat „Zona de excludere de 30 de km „in jurul centralei nucleare. Cei mai multi dintre angajati traiau cu familiile lor in orasul Pripiat, la numai 3 km de Cernobil.
Astazi, oraselul Pripiat in care traiau mii de lucratori ai centralei nucleare este asa de toxic, incat accesul publicului e interzis. Este unul dintre cele mai periculoase locuri de pe pamant. Stationarea in incinte inchise cum ar fi camerele blocurilor sau alte cladiri este interzisa. In aer liber, cele mai periculoase locuri sunt cele acoperite de vegetatie. Asfaltul e mai sigur pentru ca nu a retinut radiatii. Totul in jur a ramas neatins ca in urma cu 20 de ani. Fragmente din viata oamenilor care traiau in Pripiat sunt acoperite incet de vegetatie. Oamenii au lasat in urma fotografiile parintilor si lucrurile stranse intr-o viata. Orasul Pripiat, altadata plin de viata, arata ca un tablou mut, tridimensional. Blocuri de beton, cinematografe, hoteluri, magazine au ramas sa povesteasca despre ce a fost aici. Jucariile copiilor zac imprastiate pe podele alaturi de masti de gaze. Geamurile apartamentelor, balcoanele, puturile lifturilor au ramas deschise de 20 de ani. Copaci si tufisuri s-au ridicat direct din podelele de beton.
Au ramas neatinse pana si rufele intinse pe sfori la uscat sau cutiile de scrisori purtand corespondenta celor plecati in graba. Sloganele epocii comuniste intampina calatorul in tot locul. Orasul se pregatea de sarbatoare. Intai mai muncitoresc 1986. Accesul e restrictionat in tara nimanui, pe o raza de 30 km patrati. Padurea Rosie si Cimitirul orasului sunt zone de radiatie intensa. Rudele celor inmormantati acolo nu-si pot vizita mortii, pentru ca o parte din miezul radioactiv al reactorului a fost ingropat acolo. Sperantele locuitorilor de a se intoarce acasa s-au stins de mult. Oamenii de stiinta cred ca, cel putin 150 de ani, Pripiatul nu va mai putea fi locuit. Sovieticii au reusit sa organizeze un gigantic muzeu in aer liber. Era sovietica in toata splendoarea sa va fi pastrata de radiatii sute de ani in orasul fantomelor Pripiet.
Efectele dezastrului:
O zona de 2.600 de km patrati in jurul reactorului nr. 4 de la Cernobil a fost grav contaminata. Aproape un sfert din suprafata Belarusului a avut de suferit.
Accidentul nuclear a reprezentat un dezastru economic pentru intreaga regiune. Au fost compromise uriase suprafete agricole, in conditiile in care Ucraina poseda 40% din cel mai bun cernoziom de pe glob.
Zona moarta cuprinde sate, drumuri si paduri. In jur de 3.500 de oameni, majoritatea batrani, au refuzat sa paraseasca regiunea periculoasa sau au venit inapoi dupa evacuare. Traiesc in zone unde radiatia depaseste 250 microroentgen/ora. Vegetatia din jurul centralei de la Cernobil a fost taiata si
ingropata la 1 m in pamant. Acolo radiatia depaseste uneori 3.000 de microroentgeni/ora. In apropierea reactorului zac abandonate mii de camioane, elicoptere, echipamente militare folosite in primele zile dupa accident.
Catastrofa a avut efecte benefice pentru natura. Desi solul si vegetatia sunt puternic contaminate, zona a devenit un paradis al animalelor salbatice. In Pripiat ca de altfel in toate zonele afectate de radiatii, natura si-a reintrat in drepturi.
Oamenii de stiinta au constatat ca animalele salbatice prospera in lipsa activitatii umane.
Castori, elani, vulpi, mistreti, berze cenusii, lupi si chiar cai salbatici formeaza o adevarata rezervatie naturala.
In ultimii ani, turistii au manifestat o atractie morbida pentru orasul secret Pripiat. Natura se regenereaza in forta intr-unul dintre cele mai toxice locuri de pe Pamant, pe locul unde varful de lance al stiintei si tehnologiei sovietice a dat gres. Firmele de turism au incercat sa exploateze interesul oamenilor pentru acest „Pompei Modern“, organizand excursii la Pripiat. Pentru 1.200 de hrivne (circa 240 dolari US), turistii puteau vizita orasul Pripiat timp de 2 ore. Cei mai multi dintre ei nu au rezistat mai mult de 15 minute. S-au intors in graba in lumea civilizata. Tacerea mormantala si pustiul radioactiv i-au invins. Apocalipsa nucleara care a frant destine acum 20 de ani a lasat in urma un muzeu in aer liber.
si cam as arata orasul in care timpul a stat in loc:






marți, 13 aprilie 2010
I live by the river!
imi vine sa scriu pe blog dar nu stiu despre ce.bat din taste acum in speranta ca imi vine o afurisita de idee sa scriu ceva interesant.astazi a zburat prin mintea mea un cuvant.un cuvant care nu l-am mai auzit cred ca de 2 ani de zile.un cuvant care imi place cum suna.hai sa facem un test de imaginatie.eu iti spun niste idndici si sunt curios daca te gandesti la acel cuvant la care ma refer eu.sa incepem:
e verde,are asemanare unui om(cel putin asa se crede),nu cred ca ai vazut in realitate asa ceva,de obicei "apare" noaptea,calatoreste cu viteza cu care un om nu poate sa calatoreasca,se fac filme si documentare despre el,nu e de vanzare,nu e de baut si nici de mancat,e asociat cu o zona din arizona numita nevada,cand auzi de asa te gandesti la melodia din dosarele ics,calatoreste cu un ozn.ok am spus cam multe.pun pariu ca te gandeai la un extraterestru sau alien.cuvantul la care m-am gandit toata ziua si nu l-am mai auzit de 2 ani de zile este MARTIAN.ce bine suna.mai pot sa scriu odata cuvantul asta?mie imi place extrem de mult cum suna.MARTIAN. sa lasam la o parte martianul.imi este dor al dracu de mult de mirosul acela de la mare.acel miros de alge in stare de putrefactie.vreau in acelasi timp sa invat sa ma dau cu placa de snowboard,desi nu cred ca as reusi prea mare lucru din cauza nenorocitului de picior.vreau sa vizitez africa sa merg calare pe elefant,sa vad cum arata un mamut.nu am luat-o razna.cam astea sunt gandurile mele.si mai vreau ceva.vreau sa vad un concert dream theater si sa ii vad si ascult cum canta piesa pull me under.vreau sa simt praga.vreau cam multe.vreau sa fie 1 mai acum,vreau sa vad cum miroase in londra,vreau sa vad cat e de curata tamisa.ce ganduri am eu.eu baiat nascut si crescut in orasul de pe cerna visez la tamisa si la londra.de ce nu?ma gandeau eu vreodata sa plec din tara?nu ma gandeam.dar si cand am inceput sa ma gandesc nu a iesit asa cum credeam.ma gandeam la persoane care calatoresc fraudulos in containere sau mai stiu eu cum in alta tara.pur si simplu risca sa ajunga acolo.de ce oare fac asta?de ce dracu nu suntem liberi sa circulam in toata lumea asa cum se circula pe distanta hunedoara simeria?care sunt sansele sa fie deturnat avionul in care am sa ma sui si eu odata?care sunt sansele sa se prabuseasca un avion in care ma sui si eu pentru prima data?nu conteaza.nici nu cred ca sunt sanse sa se intample asta?in fine.am o singura fraza dintr-un cantec in minte,pe langa faza cu martianul. I live by the river!
e verde,are asemanare unui om(cel putin asa se crede),nu cred ca ai vazut in realitate asa ceva,de obicei "apare" noaptea,calatoreste cu viteza cu care un om nu poate sa calatoreasca,se fac filme si documentare despre el,nu e de vanzare,nu e de baut si nici de mancat,e asociat cu o zona din arizona numita nevada,cand auzi de asa te gandesti la melodia din dosarele ics,calatoreste cu un ozn.ok am spus cam multe.pun pariu ca te gandeai la un extraterestru sau alien.cuvantul la care m-am gandit toata ziua si nu l-am mai auzit de 2 ani de zile este MARTIAN.ce bine suna.mai pot sa scriu odata cuvantul asta?mie imi place extrem de mult cum suna.MARTIAN. sa lasam la o parte martianul.imi este dor al dracu de mult de mirosul acela de la mare.acel miros de alge in stare de putrefactie.vreau in acelasi timp sa invat sa ma dau cu placa de snowboard,desi nu cred ca as reusi prea mare lucru din cauza nenorocitului de picior.vreau sa vizitez africa sa merg calare pe elefant,sa vad cum arata un mamut.nu am luat-o razna.cam astea sunt gandurile mele.si mai vreau ceva.vreau sa vad un concert dream theater si sa ii vad si ascult cum canta piesa pull me under.vreau sa simt praga.vreau cam multe.vreau sa fie 1 mai acum,vreau sa vad cum miroase in londra,vreau sa vad cat e de curata tamisa.ce ganduri am eu.eu baiat nascut si crescut in orasul de pe cerna visez la tamisa si la londra.de ce nu?ma gandeau eu vreodata sa plec din tara?nu ma gandeam.dar si cand am inceput sa ma gandesc nu a iesit asa cum credeam.ma gandeam la persoane care calatoresc fraudulos in containere sau mai stiu eu cum in alta tara.pur si simplu risca sa ajunga acolo.de ce oare fac asta?de ce dracu nu suntem liberi sa circulam in toata lumea asa cum se circula pe distanta hunedoara simeria?care sunt sansele sa fie deturnat avionul in care am sa ma sui si eu odata?care sunt sansele sa se prabuseasca un avion in care ma sui si eu pentru prima data?nu conteaza.nici nu cred ca sunt sanse sa se intample asta?in fine.am o singura fraza dintr-un cantec in minte,pe langa faza cu martianul. I live by the river!
Etichete:
Ciudatenia Dracului,
ingramadeala de idei,
Personal
miercuri, 31 martie 2010
eco cincis
eco cincis a fost sambata si a fost o actiune de ecologizare a lacului cincis (o parte).se tot specula prin presa de rang mondial ca o sa fie o super actiune de ecologizare cu implicare greenpace.mediatizarea a inceput acum 6 luni de zile,si a tinut pana in ziua precedenta.cam asa se anunta treaba:
-multe persoane inscrie pe nu stiu ce lista
-transport gratuit
-mancare gratuita
-conditi necesare de desfasurarea activitati de voluntariat
-implicarea unui numar mare de persoane
si multe alte chesti se discutau de mult inaintea inceperi.toata lumea susotea pe la colturi ca o sa fie lume si ca o sa fie o mega ecologizare.
eu am auzit de chestile astea si am dat credinta vorbelor auzite.
ziua cu pricina(sambata 27 martie 2010):
autobuzul asteapta in fata la hotel rusca.
ma rezint in fata autobuzului,nu prea multa lume pe acolo.si oricum primele persoane care erau in fata autobuzului nu prea pareau a fi tipul de voluntari pentru treaba asta.trecem peste.gasca se aduna,mai precis:Eu,Shuba,Arpad (Arpy),Adi si trebuie sa apara renumitul Jan despre care tot imi povestea.se deplaseaza autobuzul catre destinatie cu gasca mai sus mentionata,autobuzul ma steptam sa nu avem loc,sa fie lumea ca sarmalele in oala de lut,sa stam unul peste altul si sa transpiram pana la destinatie.ina utobuz si acele persoane care nu le vezi aruncand la gunoi un ambalaj,dar strangad dupa alti.in fine.mai e si o diomnisoara invatatoare/profesoara cu clasa.drum bun.
destinatia.ajungel la locul cu pricina cautam unde sa lasam bagajele pe care le aveam dupa noi.gasim.mai gasim si ceva lume cunoscuta.in general ma asteptam sa fie un puhoi de peste 200 de oameni.nici vorba.
se face sedinta de grup,se explica ce e de fapt o ecologizare,se impart sarcini se fac grupuri si grupulete,se aleg liderii la grupuri.luam materialul didactic si mergem spre zona.domnul inginer Shuba alege locul de unde incepem toata treaba si directi.incepem treaba in forta merge bine.suntem 10 persoane in grup si Oana desigur e seful de grup.de ce Oana?pentru ca era singura fata din grup.bagam noi ecologizare acolo multi spini,multe tufe,multe crengi, ca in jungla domle` numai ca in jungla nu cred ca ai sa gasesti atita gunoi.la inceput merge treaba mai greu,apoi intram in ritm si ne descurcam din ce in ce mia bine.masa oferita de catre organizatori era programata la ora 16:00/16:30.incercam sa ne incadram sa ne facem un plan de lupta si incepem sa facem treaba.pe la jumatatea zonei dinainte stabilite domnul inginer Shuba decide sa luam o mica pauza de bere.bere pregatita de acasa si adusa la rucsac.30 de minte ne permitem sa bem si noi niste bere ca doar gura e uscata de atita praf si caldura.la pauza radem glumim,fumam tusim.incepm iarasi traba.spre final ajumgem in zona cea mai "delicata" un membru al grupului anunta gasirea unei "comori".imi spune pe un ton amuzant ca e special pentru mine.ma duc iute la fata locului.si acolo ce sa vezi.2 gramezi mari si grase,puturoase,si urat mirositoare de Pamapers.da domle` cred ca erau 100 de bucati de pampers folosit,ud,parfumat si placut.eu spunand mai devreme ca eu sunt responsabil cu pampersi,toti radeau de mine.nu e nimci.in gandul meu imi spuneam:nu poate fi atit de greu.dotat cu manusi de plastic saci menajeri simulta rabdare ma apuc si culeg de pe "plantatie" merindele.deci cel care a aruncat chestia aia acolo nu ii doresc nimic alceva decat sa aiba parte de un festin cu doar jumatate din ce a aruncat acolo.doar atit.pai sa nu il injuri si sa ii doresti tot binele din lume?trecem peste.sa nu fac pofta de mancare.finalul actiuni.
la final se aduna gramada toata munca noastra si este carata la marginea drumului.
asta a rezultat in urma aproximatv 4 ore de munca.10 persoane.20 de maini dibace care au adunat pana si ultimul capac de bere sau dop de pet.

de la stanga la dreapta:Shuba,Subsemnatul,Albert,Oana(shefa),Cristi Romanelu`(domnu` arheolog),Janu(celebru prieten a lui Shuba),Alex(cel cu cioc si asculta rock),Alex(cel fara cioc si nu stiu cine e)si ultimul dar nu cel din urma Arpad zi si Arpy(detinatorul mecanismului de fotografiat).ah si mai cineva in poza asta de prezentat.e vorba de celebrul cetatean datorita cui am reusit noi impresionanta dar adevarata captura a 57 de saci.multumim mult.
apoi a urmat masa cu fasole si carnat.portie dubla ca doar noi am muncit cel mai mult.
seara a urmat concert rock si ceva hip-hop si ceva nu stiu cum ii spune la genul ala.
in fine.seara a fost de relaxare,multa bere,oameni buni,3 caini care nu te lasau in apce.vroiau sa se joace cu tine pana cand renuntai si plecai de langa ei.
seara a fost anoastra.aici tragem perdeau.nu spunem prea multe.
concluzia acestei acctiuni:
-ma asteptam sa vina mai multa lume
-a venit mai multa lume doar la concerte
-lumea care a venit de dimineata nu au participat toti
-organizare mai buna se putea
-fasolea a fost excelenta
-atmosfera excelenta (parerea mea)
-vremea excelenta
-scandal deloc
-lume agresiva chiar deloc
si la final multumesc oanei si colegilor de camera ca m-au primit la ei in camera si mai ales la ei in pat peste noapte ca eu nu aveam unde dormi.
-multe persoane inscrie pe nu stiu ce lista
-transport gratuit
-mancare gratuita
-conditi necesare de desfasurarea activitati de voluntariat
-implicarea unui numar mare de persoane
si multe alte chesti se discutau de mult inaintea inceperi.toata lumea susotea pe la colturi ca o sa fie lume si ca o sa fie o mega ecologizare.
eu am auzit de chestile astea si am dat credinta vorbelor auzite.
ziua cu pricina(sambata 27 martie 2010):
autobuzul asteapta in fata la hotel rusca.
ma rezint in fata autobuzului,nu prea multa lume pe acolo.si oricum primele persoane care erau in fata autobuzului nu prea pareau a fi tipul de voluntari pentru treaba asta.trecem peste.gasca se aduna,mai precis:Eu,Shuba,Arpad (Arpy),Adi si trebuie sa apara renumitul Jan despre care tot imi povestea.se deplaseaza autobuzul catre destinatie cu gasca mai sus mentionata,autobuzul ma steptam sa nu avem loc,sa fie lumea ca sarmalele in oala de lut,sa stam unul peste altul si sa transpiram pana la destinatie.ina utobuz si acele persoane care nu le vezi aruncand la gunoi un ambalaj,dar strangad dupa alti.in fine.mai e si o diomnisoara invatatoare/profesoara cu clasa.drum bun.
destinatia.ajungel la locul cu pricina cautam unde sa lasam bagajele pe care le aveam dupa noi.gasim.mai gasim si ceva lume cunoscuta.in general ma asteptam sa fie un puhoi de peste 200 de oameni.nici vorba.
se face sedinta de grup,se explica ce e de fapt o ecologizare,se impart sarcini se fac grupuri si grupulete,se aleg liderii la grupuri.luam materialul didactic si mergem spre zona.domnul inginer Shuba alege locul de unde incepem toata treaba si directi.incepem treaba in forta merge bine.suntem 10 persoane in grup si Oana desigur e seful de grup.de ce Oana?pentru ca era singura fata din grup.bagam noi ecologizare acolo multi spini,multe tufe,multe crengi, ca in jungla domle` numai ca in jungla nu cred ca ai sa gasesti atita gunoi.la inceput merge treaba mai greu,apoi intram in ritm si ne descurcam din ce in ce mia bine.masa oferita de catre organizatori era programata la ora 16:00/16:30.incercam sa ne incadram sa ne facem un plan de lupta si incepem sa facem treaba.pe la jumatatea zonei dinainte stabilite domnul inginer Shuba decide sa luam o mica pauza de bere.bere pregatita de acasa si adusa la rucsac.30 de minte ne permitem sa bem si noi niste bere ca doar gura e uscata de atita praf si caldura.la pauza radem glumim,fumam tusim.incepm iarasi traba.spre final ajumgem in zona cea mai "delicata" un membru al grupului anunta gasirea unei "comori".imi spune pe un ton amuzant ca e special pentru mine.ma duc iute la fata locului.si acolo ce sa vezi.2 gramezi mari si grase,puturoase,si urat mirositoare de Pamapers.da domle` cred ca erau 100 de bucati de pampers folosit,ud,parfumat si placut.eu spunand mai devreme ca eu sunt responsabil cu pampersi,toti radeau de mine.nu e nimci.in gandul meu imi spuneam:nu poate fi atit de greu.dotat cu manusi de plastic saci menajeri simulta rabdare ma apuc si culeg de pe "plantatie" merindele.deci cel care a aruncat chestia aia acolo nu ii doresc nimic alceva decat sa aiba parte de un festin cu doar jumatate din ce a aruncat acolo.doar atit.pai sa nu il injuri si sa ii doresti tot binele din lume?trecem peste.sa nu fac pofta de mancare.finalul actiuni.
la final se aduna gramada toata munca noastra si este carata la marginea drumului.
asta a rezultat in urma aproximatv 4 ore de munca.10 persoane.20 de maini dibace care au adunat pana si ultimul capac de bere sau dop de pet.
de la stanga la dreapta:Shuba,Subsemnatul,Albert,Oana(shefa),Cristi Romanelu`(domnu` arheolog),Janu(celebru prieten a lui Shuba),Alex(cel cu cioc si asculta rock),Alex(cel fara cioc si nu stiu cine e)si ultimul dar nu cel din urma Arpad zi si Arpy(detinatorul mecanismului de fotografiat).ah si mai cineva in poza asta de prezentat.e vorba de celebrul cetatean datorita cui am reusit noi impresionanta dar adevarata captura a 57 de saci.multumim mult.
apoi a urmat masa cu fasole si carnat.portie dubla ca doar noi am muncit cel mai mult.
seara a urmat concert rock si ceva hip-hop si ceva nu stiu cum ii spune la genul ala.
in fine.seara a fost de relaxare,multa bere,oameni buni,3 caini care nu te lasau in apce.vroiau sa se joace cu tine pana cand renuntai si plecai de langa ei.
seara a fost anoastra.aici tragem perdeau.nu spunem prea multe.
concluzia acestei acctiuni:
-ma asteptam sa vina mai multa lume
-a venit mai multa lume doar la concerte
-lumea care a venit de dimineata nu au participat toti
-organizare mai buna se putea
-fasolea a fost excelenta
-atmosfera excelenta (parerea mea)
-vremea excelenta
-scandal deloc
-lume agresiva chiar deloc
si la final multumesc oanei si colegilor de camera ca m-au primit la ei in camera si mai ales la ei in pat peste noapte ca eu nu aveam unde dormi.
joi, 18 martie 2010
pentru cei care ma cunosc si...
si au o problema cu salutatul.am impresia ca lumea nu mai stie sa dea mana (noroc) sau cum dracu`i spune.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
